Definita cuvantului voină
vóină s. m. – Soț, bărbat. Sb. vojno (Petrovici, Dacor., V, 482). Cuvînt rar, nu apare în dicționare. Dacă termenul provine din sl. vojnŭ, ar putea constitui o confirmare a etimologiei moștenite a lui mire. Cf. voievod, voinic.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu voină
tuturíșcă, tuturíști, s.f. (reg.) fluier din coajă de salcie. Vezi definitia »
șoprareáță, șopraréțe, s.f. (reg.) șură în care se păstrează fânul. Vezi definitia »
GEOSFÉRĂ, geosfere, s. f. Fiecare dintre învelișurile concentrice, cu formă aproximativ sferică, care, după ipotezele actuale, ar intra în alcătuirea globului terestru. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géosphère. Vezi definitia »
țâmbră, țâmbre, s.f. (reg.) podoabă. Vezi definitia »
REDEVÉNȚĂ s. f. datorie, obligație plătibilă periodic la date fixe și sub formă de cotă pentru dreptul de a folosi proprietatea altuia în scopuri productive. (< fr. redevance) Vezi definitia »