râncuiálă s.f. (reg.) lemnul înfipt vertical în perinocul carului. Vezi definitia »

BAROCÁMERĂ s.f. Cameră pentru încercarea rezistenței fizice a piloților și sportivilor în condiții de variație a altitudinii și presiunii. (baro- + cameră) Vezi definitia »

ȚÂȚIȘOÁRĂ, țâțișoare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui țâță (1); țâțucă. – Țâță + suf. -ișoară. Vezi definitia »

cóță, cóțe, s.f. (reg.) privată, budă, closet, umblătoare. Vezi definitia »

CARÁBĂ, carabe, s. f. 1. (Reg.) Fluier primitiv pe care și-l fac copiii dintr-o țeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (Arg.) Palmă (2). – Din scr. karabe. Vezi definitia »