Definita cuvantului zabit
zabít s. m. – Guvernator, militar, comandant. – Var. zabet. Tc. zabit (Tiktin). Sec. XVIII, înv. – Der. zabitlîc, s. n. (autoritate, putere); din tc. zabitnik, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zabit
KIMBERLÍT s. n. Rocă ultrabazică alcătuită din olivină, piroxeni, granat, cromit, adesea cu diamante, formată în coșurile vulcanice – Din fr. kimberlite. Vezi definitia »
preadesclinít, -ă, adj. (înv.) foarte deosebit. Vezi definitia »
INDEFINÍT, -Ă adj. 1. care nu este definit, explicat; nedefinit, nedeterminat. 2. (gram.) nehotărât. (< fr. indéfini, lat. indefinitus) Vezi definitia »
TECALEMÍT, tecalemite, s. n. Pompă de mână specială, cu piston, folosită la ungerea motoarelor cu unsori consistente. [Pl. și: tecalemíturi] – Din fr. técalémite. Vezi definitia »
COSMOPOLÍT, -Ă adj. 1. (și s.) referitor la cosmopolitism; cu manifestări de cosmopolitism. 2. care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări; universal. ◊ (despre orașe etc.) pestriț, amestecat. 2. (despre plante, animale) cu o largă răspândire geografică; ubicvist (1). (< fr. cosmopolite, /1/ rus. kosmopolit) Vezi definitia »