Definita cuvantului zavelcă
zavélcă (-ci), s. f. – Șorț popular. – Var. zăvelcă, zevelcă, zuvelcă, suvelcă. Origine incertă. Din sl. zaviti „a înfășura” (Cihac, II, 470) sau din bg. zavirka (Tiktin; Rosetti, III, 46), zaverka (Candrea), zavievka (Scriban) este dificil fonetic. După Conev 84, din bg. zavijalka. În Olt. și Trans.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zavelcă
GLUTAMÍNĂ s.f. Substanță care se găsește în plante, în unele țesuturi și în sânge, obținându-se prin hidroliza proteinelor. [< fr. glutamine]. Vezi definitia »
SÁLȚĂ1, salțe, s. f. (Înv.) Zeamă (acrișoară), sos (picant) cu care se ungeau anumite fripturi; salce2. – Din ngr. sáltsa. Vezi definitia »
TRIVALÉNȚĂ s. f. proprietate a unui element chimic de a fi trivalent. (< fr. trivalence) Vezi definitia »
FĂRÂMITÚRĂ s. f. v. fărâmătură. Vezi definitia »
PROLÉPSĂ s. f. 1. evocare în avans a unui eveniment ulterior. 2. procedeu în a plasa un cuvânt în propoziția care precedă pe cea în care ar trebui să fie. 3. figură retorică prin care se previne o obiecție; precepție. (< fr. prolepse, gr. prolepsis) Vezi definitia »