Definita cuvantului zeghe
zéghe (-ghi), s. f. – Haină lungă, șubă. – Var. zeche. Origine necunoscută. Apare din sec. XVII. Der. din lat. setŭla, de la seta (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 311), sau din lat. decŭla, de la decus „podoabă” (Pușcariu, Conv. lit., XXXIII, 459) nu este probabilă, cf. Tiktin. Mag. zeke (Cihac, II, 540) și săs. säcke provin din rom.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zeghe
păréche (= pereche) s. f., pl. părechi Vezi definitia »
MÚCHE s. f. v. muchie. Vezi definitia »
țấtche s.f. (reg.) razachie. Vezi definitia »
potândíche s.f. (reg.) parte a plugului de care se agață potângul (v.). Vezi definitia »
zeghe, zeghi s. f. uniformă de deținut. Vezi definitia »