TÍNDĂ, tinde, s. f. Încăpere mică situată la intrarea caselor țărănești. ◊ Expr. A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina. ♦ (Înv.) Coridor, galerie. ♦ Pronaos. ♦ Prispă, pridvor, cerdac. [Pl. și: tinzi] – Lat. *tenda (< tendere). Vezi definitia »

cavă, cave s. f. (cart.) sumă de bani pe care jucătorul de pocher este obligat s-o prezinte partenerilor de joc înainte de începerea partidei. Vezi definitia »

PERIODOGRÁMĂ s.f. Reprezentare grafică prin care se scot în evidență componentele periodice ale unui proces. [< fr. périodogramme]. Vezi definitia »

grotă, grote s. f. 1. arest; închisoare. 2. bar de noapte. Vezi definitia »

PROPAGÚLĂ s.f. (Biol.) Formație de celule filamentoase sau frunzoase la alge care asigură înmulțirea vegetativă. [< fr. propagule]. Vezi definitia »