PSÍHIC, -Ă, psihici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Formă specifică de reflectare a realității, produsă de activitatea sistemului nervos și prezentă la animalele superioare; totalitatea fenomenelor și a proceselor proprii acestei reflectări; structură sufletească proprie unui individ. 2. Adj. Care aparține psihicului (1), privitor la psihic. – Din germ. psychisch, fr. psychique. Vezi definitia »

PRELÓGIC, -Ă, prelogici, -ce, adj. (Despre gândirea, mentalitatea primitivă) Care nu se conformează normelor logicii, fiind dominat de emoții. – Din fr. prélogique. Vezi definitia »

ZĂNÁTIC, -Ă, zănatici, -ce adj. Zăpăcit, smintit, bezmetic. [Var.: zănátec, -ă adj.] – Cf. lat. dianaticus. Vezi definitia »

AFTERPÍC s. n. compartimentul cel mai apropiat de pupă al unei nave. (< engl. afterpeak) Vezi definitia »

VOLTÁIC, -Ă adj. (Fiz.) Referitor la pilele electrice ale lui Volta. [Pron. -ta-ic. / < fr. voltaïque]. Vezi definitia »