Definita cuvantului brăcuire
BRĂCUÍRE, brăcuiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a brăcui. – V. brăcui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu brăcuire
DEBLOCÁRE s. f. acțiunea de a debloca. ◊ suspendare sau anulare a unui blocaj afectiv care barează exteriorizarea unui conținut mintal. (< debloca) Vezi definitia »
OPLOȘÍRE, oploșiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) oploși și rezultatul ei. – V. oploși. Vezi definitia »
vâltoáre s. f.., g.-d. art. vâltórii; pl. vâltóri Vezi definitia »
ETALÁRE, etalări, s. f. Acțiunea de a etala și rezultatul ei; etalaj (1). – V. etala. Vezi definitia »
AUTODENUMÍRE s.f. Acțiunea de a se autodenumi. [<autodenumi]. Vezi definitia »