pívniță (pívnițe), s. f. – 1. Subsol. – 2. Beci. – Var. Munt. pimniță. Sl. pivĭnica, din pivo „băutură” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 260; Conev 83), cf. sb., cr., slov., rus. pivnica, pol. pivnice, mag. pincze. – Der. pivnicer, s. m. (chelar); pivnicerit, s. n. (înv., impozit asupra vinurilor stocate în scopuri comerciale). Vezi definitia »

TÂRNOSEÁLĂ, târnoseli, s. f. 1. Târnosire. 2. Tămâie sau altă substanță aromată folosită în ritualul bisericesc. – Târnosi + suf. -eală. Vezi definitia »

jihálă s.f. (reg.) sârmă groasă cu care se scoate măduva de soc sau cu care se fac găuri în obiecte din lemn. Vezi definitia »

BOCĂNEÁLĂ, bocăneli, s. f. Bocănit. – Bocăni + suf. -eală. Vezi definitia »

STÚPĂ s. f. monument funerar hindus în care se păstrează cenușa sau relicvele unei căpetenii budiste. (< fr. stupa) Vezi definitia »