ZĂVÓD², zăvozi, s. m. Câine mare (ciobănesc); dulău. – Et. nec. Vezi definitia »

DIPÓD, -Ă, adj. (Lit.: despre versuri) Care este format din două picioare metrice. Vezi definitia »

APRÓD, aprozi, s. m. 1. (În trecut) Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. 2. (Înv.) Fecior de boier dat la curtea domnească pentru a sluji pe lângă domn ca paj sau ca scutier. – Magh. apród „paj, ucenic”. Vezi definitia »

IOD¹ s.n. Element chimic solid din grupa halogenilor, negru-violet, foarte volatil și ușor solubil în alcool. ◊ Tinctură de iod = soluție de iod în alcool, folosită ca antiseptic și ca dezinfectant extern. [Pron. iod. / < fr. iode]. Vezi definitia »

IZOPÓD, izopode, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee care au un segment toracic unit cu capul și șapte segmente toracice libere, fiecare cu câte o pereche de picioare identic conformate; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. isopode. Vezi definitia »