Definita cuvantului contestație
CONTESTÁȚIE, contestații, s. f. Cale de atac prin care se face opunere la executarea unei hotărâri (judecătorești) sau prin care se cere anularea ei; (concr.) act întocmit în acest scop. ♦ Plângere îndreptată către un organ ierarhic superior împotriva actelor ilegale (sau considerate nedrepte) comise de organul ierarhic inferior, fapt pentru care se solicită revizuirea sau anularea hotărârii respective. – Din fr. contestation, lat. contestatio.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu contestație
COMUNICÁȚIE, comunicații, s. f. 1. Mijloc de comunicare între puncte diferite; legătură, contact. 2. Sistem tehnic folosit pentru realizarea comunicației. 3. (În sintagma) Comunicații de masă = totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare a informațiilor (poștă, telegraf, telefon, radio, televiziune, cinema, publicații etc.). [Var.: (înv.) comunicațiúne s. f.] – Din fr. communication, lat. communicatio, -onis. Vezi definitia »
ETNOPSIHOLOGÍE s. f. ramură a antropologiei care studiază viața unui popor și producțiile sale după însușirile lui psihologice caracteristice. (< fr. ethnopsychologie) Vezi definitia »
a usca în bătaie expr. a bate rău de tot. Vezi definitia »
POLITICOLOGÍE s.f. (Rar) Politologie. [Gen. -iei. / < fr. politicologie, cf. germ. Politikologie]. Vezi definitia »
córcie (-ii), s. f. – 1. Grătar, grilă, leasă. – 2. Targă. – 3. Culisă, plan înclinat pentru a descărca butoaie sau a le coborî în pivniță. Sl. kruči (Miklosich, Slaw. Elem., 27), cf. mag. korcsolya „plan înclinat” (DAR; Scriban; Gáldi, Dict., 121), rut. korčuhy „sanie.” Vezi definitia »