CEMENTÁȚIE s.f. Cementare. ♦ Întărire și pierdere a elasticității straturilor externe ale lemnului ca rezultat al uscării excesive a suprafeței. [< fr. cémentation]. Vezi definitia »

TRANSDÚCȚIE s.f. (Biol.) Transfer de material genetic interbacterian, purtătoare ale acestuia fiind bacteriofagele. [< fr. transduction, it. trasduzione]. Vezi definitia »

DISTERMÍE s. f. tulburare a termoreglării organismului uman. (< fr. dysthermie) Vezi definitia »

TOXICODERMÍE s.f. Toxidermie. [Gen. -iei. / < fr. toxicodermie]. Vezi definitia »

CITEMÍE s. f. invadare a sângelui periferic de elemente ale proceselor tumorale. (< fr. cytémie) Vezi definitia »