prefăcăciúne, prefăcăciúni, s.f. (înv.) prefăcătorie. Vezi definitia »

Strâmbă-lemne s.m. (pop.) uriaș, năzdrăvan din basme, care îndoaie copacii pădurilor. Vezi definitia »

SUCUSIÚNE, s. f. (Med.) Metodă de punere în evidență a unei cantități de lichid liber amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clătinarea bolnavului. [Pr.: -si-u-] – Din fr. succusion. Vezi definitia »

VEZICAȚIÚNE s.f. v. vezicație. Vezi definitia »

MANSUETÚDINE s.f. (Liv.) Blândețe, bunătate. [Pron. -su-e-. / < lat. mansuetudo, it. mansuetudine]. Vezi definitia »