Definita cuvantului bălăcăreală
bălăcăreală, bălăcăreli, s. f. 1. vorbă injurioasă / trivială. 2. admonestare verbală violentă.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu bălăcăreală
FOLICULÍTĂ s. f. inflamație purulentă a rădăcinii părului, produsă de microbi piogeni sau de ciuperci. (< fr. folliculite) Vezi definitia »
TERILÉNĂ s. f. / terilén s. n. fibră textilă sintetică de poliester. (< fr. térylène, engl. terylene) Vezi definitia »
ANGÍNĂ s. f. elem. anghină. Vezi definitia »
PETULÁNȚĂ, petulanțe, s. f. (Livr.) Ardoare exuberantă (bruscă și adesea dezordonată); p. ext. îndrăzneală, temeritate. – Din fr. pétulance. Vezi definitia »
PARATIFLÍTĂ s. f. flegmon al țesutului celular al fosei iliace. (< fr. paratyphlite) Vezi definitia »