REFLECTOMÉTRU, reflectometre, s. n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea puterii reflectătoare sau a calității luciului suprafeței corpurilor, prin comparare cu suprafața unui corp de referință. – Din fr. réflectomètre, germ. Reflektometer. Vezi definitia »

HÁNTRU, hantri, s. m. Unitate de măsură convențională, care reprezintă echivalentul energetic corespunzător executării cu tractorul a unei arături normale pe o suprafață de un hectar de teren. – H[ectar] + a[rătură] + n[ormală] + tr[actor]. Vezi definitia »

BALÚSTRU, baluștri, s. m. 1. Fiecare dintre stâlpii mici (de lemn, de piatră etc.) fasonați care formează împreună o balustradă sau un parmalâc. 2. Compas alcătuit dintr-un braț care se poate roti în jurul axei reprezentate de celălalt braț, folosit pentru trasarea cercurilor cu rază foarte mică. [Var.: balústră s. f.] – Fr. balustre. Vezi definitia »

EXPONOMÉTRU, exponometre, s. n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. – Din rus. eksponometr, germ. Exponometer. Cf. fr. exposemètre. Vezi definitia »

ICONOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea asimetriei imaginii retiniene între cei doi ochi. ♦ Vizor cu care se reglează un aparat fotografic pentru a obține dimensiunile date ale unui obiect. [< fr. iconomètre, cf. gr. eikon – imagine, metron – măsură]. Vezi definitia »