ERGONOMÍE s. f. știință care studiază relațiile dintre om, mașină și mediul de muncă. (< fr. ergonomie) Vezi definitia »

NEOPLAZÍE s.f. Formare a unui țesut nou, a unei tumori; neoplasm. [Gen. -iei. / < fr. néoplasie, cf. gr. neos – nou, plasis – formare]. Vezi definitia »

OZONOMETRÍE s. f. măsurare a proporției de ozon din atmosferă cu ozonometrul. (< fr. ozonométrie) Vezi definitia »

RADIOCOMUNICÁȚIE, radiocomunicații, s. f. Transmitere și recepție la distanță a unor sunete, semnale și imagini cu ajutorul undelor radio². [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiocommunication. Vezi definitia »

BIZARERÍE, bizarerii, s. f. Ciudățenie, extravaganță; fantezie. – Fr. bizarrerie. Vezi definitia »