păsărói, păsărói, s.m. (reg.) 1. bărbătușul păsării. 2. vrăbioi. 3. (fig.) copil, băiat. Vezi definitia »

cosói, cosoáie, s.m. (reg.) 1. cuiul care prinde scaunul de osia carului sau căruței. 2. (la pl.) cureluțe de nuiele de salcie, cu care se leagă cercurile de lemn pe buți. 3. curea de gheată, șiret. Vezi definitia »

flogotói s.m. (reg.) fulg mare de zăpadă. Vezi definitia »

MUȘURÓI¹, mușuroaie, s. n. 1. Moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile, cârtițele etc. când își sapă coridoarele subterane; p. ext. grup de furnici care locuiesc într-un furnicar; furnicar. 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini, a le feri de vânt, de îngheț sau pentru a le favoriza dezvoltarea. 3. (Urmat de determinări) Grămadă (mică). 4. (Reg.) Ridicătură mică de pământ; movilă, deal. [Var.: (înv. și reg.) moșinói, moșirói, moșorói, moșurói, mușinói, mușirói, mușunói s. n.] – Lat. mus araneus. Vezi definitia »

SPĂTÓI, spătoaie, s. n. Ie (reg., Crișana). Vezi definitia »