IPOTECÁR, -Ă adj. 1. Care are drept de ipotecă. 2. Privitor la o ipotecă. [Cf. fr. hypothécaire]. Vezi definitia »

SIGNATÁR, -Ă, signatari, -e, s. m. și f. (Înv.) Semnatar. – Din fr. signataire. Vezi definitia »

cremotartár s.m. sg. (înv.) materie ce se depune pe pereții butoiului în timpul fermentării; piatră-de-vin. Vezi definitia »

ȘTERGÁR, ștergare, s. n. 1. Bucată dreptunghiulară de pânză, uneori cu broderii sau cu franjuri, care servește ca prosop sau ca podoabă în casele țărănești; ștergătoare (2), ștergură. 2. Maramă. – Șterge + suf. -ar. Vezi definitia »

râșnițar, râșnițari s. m. (intl.) informator, denunțător. Vezi definitia »