rânc, rânci, s.m. (reg.) (animal) râncaci; (deprec.) om fără copii, steril. Vezi definitia »

ȚICLÍNC s. n. v. țicling. Vezi definitia »

BOCÁNC, bocanci, s. m. Gheată de piele rezistentă, cu talpa groasă. – Magh. bakancs. Vezi definitia »

ZDRONC interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau căderea unor obiecte de metal. [Var.: zdrónca interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

zdrónc / zdrónca interj. Vezi definitia »