ACREDITÁT, -Ă adj. (adesea s.) Împuternicit ca reprezentant plenipotențiar. / < acredita]. Vezi definitia »

ÎNMUNDIRÁT, -Ă, înmundirați, -te, adj. (Înv.) Îmbrăcat în mundir. – Din fr. în- + mundir. Vezi definitia »

CĂCÁT, căcáți, s. m. Excrement, fecale. (din lat. cacatus; cf. căca) Vezi definitia »

CLAXONÁT s.n. Claxonare. [< claxona]. Vezi definitia »

NEAJUTORÁT, -Ă, neajutorați, -te, adj. 1. Lipsit de ajutor, de sprijin, de apărare. 2. Lipsit de posibilități, de resurse (materiale). 3. Care nu se descurcă singur; nepriceput, stângaci, neîndemânatic. [Pr.: ne-a-] – Ne- + ajutorat. Vezi definitia »