TABÁR s.n. (Ist.) Haină medievală care se purta pe deasupra armurii. [< fr. tabar]. Vezi definitia »

CAESAR V. Cezar. Vezi definitia »

HÂRBÁR, -Ă, hârbari, -e, adj. (Fam.; despre câini) Fără stăpân; de pripas. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Fără căpătâi, hoinar, vagabond, hârbareț. – Hârb + suf. -ar. Vezi definitia »

vulgar de cartier=testicole mari Vezi definitia »

SECUNDÁR¹, -Ă s. n. ac al ceasornicului care indică secundele. (< secund + -ar) Vezi definitia »