puíță, puíțe, s.f. (reg.) 1. (cu sens colectiv, la sg.) haită de câini sau de lupi în perioada împerecherii. 2. cățea sau lupoaică în perioada împerecherii. 3. femeie stricată, depravată. Vezi definitia »

FARINGOLARINGÍTĂ s. f. inflamație a faringelui și a laringelui. (< fr. pahryngo-laryngite) Vezi definitia »

MANTÍSĂ s.f. (Mat.) Partea zecimală totdeauna pozitivă a unui logaritm. [< fr. mantisse, cf. lat. mantissa – adaos]. Vezi definitia »

METENSOMATÓZĂ s. f. (rel.) transmigrație a unui corp în altul. (< fr. métensomatose) Vezi definitia »

ARAHÍDĂ, arahide, s. f. Alună americană. – Din fr. arachide. Vezi definitia »