macavelă, macavele s. f. (înv.) metodă de anchetă constând în legarea celui anchetat cu lanțuri de mâini și suspendarea lui. Vezi definitia »

ACVACULTÚRĂ s. f. Maricultură. – Din fr. aquaculture. Vezi definitia »

VIVANDIÉRĂ s.f. (Ist.) Femeie care însoțea trupele pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum. [Pron. -di-e-. / < fr. vivandière]. Vezi definitia »

TORTÚRĂ, torturi, s. f. Suferință fizică (sau morală) violentă. – Din fr. torture, lat. tortura. Vezi definitia »

TÉHNICĂ s.f. 1. Totalitatea uneltelor și a deprinderilor de producție, dezvoltate în cursul istoriei, care permit omenirii să acționeze asupra naturii înconjurătoare cu scopul de a obține bunuri materiale. 2. (Mil.) Tehnică de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele armate. 3. Totalitatea procedeelor folosite în practicarea unei profesiuni. [Gen. -cii. / cf. fr. technique, it. tecnica, germ. Technik]. Vezi definitia »