ARLBERG, trecătoare în Alpii Centrali (Austria), între Alpii Retici și Alpii Bavariei, punînd în legătură Tirolul cu Vorarlberg, la 1.802 m alt.La 1.311 m alt. s-a construit (1884) un tunel feroviar (10.239 m) și o c. f. electrificată, iar la 1.793 m alt., în 1978, un tunel rutier (14 km, cel mai lung din lume). Vezi definitia »

a fi dus cu funia în larg expr. (intl.) 1. a-și mărturisi rapid vina (în anchetă). 2. a se intimida în fața anchetatorilor din cauza lipsei de experiență. Vezi definitia »

CHIRÚRG s.m. Medic specialist în chirurgie. [Var. hirurg s.m. / cf. gr. cheirourgos, lat. chirurgus, germ. Chirurg]. Vezi definitia »

TEÚRG s.m. (Ant.) Practicant al teurgiei. [Pron. te-urg. / cf. lat. theurgus, gr. theourgos]. Vezi definitia »

tîrg (-guri), s. n. – 1. Loc întins într-o localitate unde se vînd vite, cereale, lemne etc., obor. – 2. Contract, afacere încheiată. – 3. Piață, hală. – 4. Oraș, orășel. – 5. Tranzacție, vînzare-cumpărare. – 6. Învoială, înțelegere, discuție, sume date și primite. Sl. trŭgŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 401; Conev 77), cf. rus. torg „obor”, alb. treg. Legătura cu un preromanic *terg (Lozovan, ZRPh., LXXXIII, 128 și 134) este posibilă, dar nu pare suficient documentată. Prima organizare administrativă a tîrgurilor este cea a lui Alexandru Lăpușneanu, în 1561. Der. tîrgar, s. m. (înv., zaraf, bancher; Trans., cumpărător, client); tîrgoveț, s. m. (orășean, locuitor al orașului), din sl. trŭgovĭcĭ; tîrgoveață, s. f. (orășeancă); tîrgoveți, vb. refl. (a se face orășean); tîrgui, vb. (a cumpăra; refl., a se tocmi, a discuta prețul; înv., a cădea la învoială), din sl. trŭgovati; tîrguială, s. f. (învoială; cumpărătură). De aici și Tîrgoviște, numele unui oraș, vechea capitală a Munteniei, cf. bg. tèrgovište, și expresia gură de Tîrgoviște „gură-rea”, pe care Weigand, Jb., XVI, 76, o interpretează greșit pornind de la înțelesul Tîrgoviște „tîrg în general”, cf. Tiktin; e sigur că acest cuvînt se folosea înainte ca nume comun, dar la fel de clar este că expresia se datorează reputației de care se bucurau femeile din orașul cu același nume. Vezi definitia »