conár, conári, s.m. (reg.) creangă groasă. Vezi definitia »

CÂNEPÁR, cânepari, s. m. Pasăre cântătoare cu pene roșii pe cap, pe gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe aripi și pe abdomen, care se hrănește mai ales cu semințe de cânepă (Carduelis cannabina). – Cânepă + suf. -ar. Vezi definitia »

ȘPERȚÁR, -Ă, șperțari, -e, s. m. și f. Persoană care obișnuiește să primească sau să pretindă șperț. – Șperț + suf. -ar. Vezi definitia »

PRECÁR, -Ă adj. care depinde de voința cuiva sau de împrejurări neprevăzute; nesigur, instabil. ◊ lipsit de rezistență; șubred, fragil. (< fr. précaire, lat. precarius) Vezi definitia »

VULGÁR, -Ă I. adj. 1. cunoscut de toată lumea; comun, obișnuit, curent. 2. ordinar, grosolan, trivial. 3. latina ~ă = limba latină populară. 4. lipsit de bază științifică; neștiințific. ♦ materialism ~ = curent filozofic apărut în Germania pe la jumătatea sec. XIX, care reduce întreaga realitate la materie, considerând și conștiința ca fiind de natură materială. II. s. f. denumire a limbii italiene, în epoca medievală și medie. (< fr. vulgaire, lat. vulgaris) Vezi definitia »