cleáșcă s.f. (reg.) 1. instrument de lemn cu care ciubărarii moți prind doagele de cerc; cârligel, schimbaș. 2. (reg.) mașină hodorogită. 3. mămăligă rău făcută, cir, fleașcă, terci. Vezi definitia »

juleándră, juléndre, s.f. (reg.) femeie sau fată înaltă, voinică și cu mers bărbătesc. Vezi definitia »

ESPLANÁDĂ s. f. 1. loc deschis, de dimensiuni mari, în fața unui edificiu important. 2. spațiu neted în pantă ușoară, în fața unei lucrări de fortificație. (< fr. esplanade) Vezi definitia »

roájbă, roájbe, s.f. (reg.) 1. lucru vechi, uzat, rablă. 2. cal bătrân, slab, gloabă. Vezi definitia »

SCOPOLAMÍNĂ s. f. alcaloid din mandragoră, cu acțiune asemănătoare atropinei. (< fr. scopolamine) Vezi definitia »