IONIÁN, -Ă adj. referitor la Ionia antică. ◊ propriu ionienilor. ♦ dialect ~ = unul dintre principalele dialecte ale limbii grecești, vorbit în Ionia; școala ~ă = orientare în filozofia greacă din sec. VII-VI a. Chr., care opunea reprezentărilor mitologice tradiționale despre lume o concepție materialist-naivă. (< fr. ionien) Vezi definitia »

SHORAN [ȘO-RÁN] s. n. sistem radiotehnic de navigație constând în stabilirea poziției unei (aero)nave cu ajutorul a două balize de pe uscat, interogate succesiv de emițătorul de la bord. (< engl. shoran) Vezi definitia »

rahtiván, rahtiváni, s.m. (înv.) cămăraș care avea grijă de rafturile cailor domnești. Vezi definitia »

ciolan, ciolane (s. n.) 1. (deț.) cheie. 2. funcție, poziție aducătoare de avantaje materiale. 3. (reed.) însemnul purtat de un delincvent minor cu funcție administrativă sau de comandă în cadrul grupului de minori din institutul de reeducare în care este internat. Vezi definitia »

HEROINOMÁN, -Ă s.m. și f. Toxicoman care folosește heroina. [Pron. -ro-i-. / < fr. héroïnomane]. Vezi definitia »