ȚĂRCOTÉI, țărcoteie, s. n. (Reg.) 1. Diminutiv al lui țarc (2). 2. Scaun făcut din pământ, pe care stau ciobanii când mulg oile. Vezi definitia »

căștéi s.m. (reg., înv.) zgârcit. Vezi definitia »

CHEI, cheiuri, s. n. 1. Construcție amenajată într-un port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor, servind, totodată, la consolidarea malului și la apărarea acestuia de acțiunea apelor; p. ext. stradă de-a lungul și la marginea unei asemenea construcții. 2. Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor. [Var.: cheu s. n.] – Din bg. kei, fr. quai. Vezi definitia »

cușeí, cușeiésc, vb. IV (reg.) a gusta, a bea puțin. Vezi definitia »

ce puii mei! expr. ce naiba! Vezi definitia »