SIDECÁR s.n. Ataș de motocicletă. [Pron. said-cá. / < engl. side-car]. Vezi definitia »

serdár, serdári, s.m. (înv.) 1. (în sec. XVI-XVII) comandant de oaste, mai ales de călărime. 2. (în sec. XVIII-XIX) boier de rang mijlociu. 3. general de cavalerie în armata otomană. 4. (reg.) călău. Vezi definitia »

SUBCONTRÁR, -Ă adj. (log.; despre propoziții) formată din aceiași termeni, dar una fiind afirmativă, iar celalată negativă. (< fr. subcontraire) Vezi definitia »

DOGÁR, (1) dogari, s. m., (2) dogare, s. n. 1. S. m. Meșteșugar care face doage sau vase din doage; butnar. 2. S. n. Unealtă tăietoare cu lama în formă de seceră, folosită pentru făcut doage. – Doagă + suf. -ar. Vezi definitia »

PARCHETÁR s.m. Lucrător de parchete. [< parchet + -ar, după fr. parqueteur]. Vezi definitia »