SOLFATÁRĂ s.f. Emanație de gaze de natură vulcanică, conținând o mare cantitate de bioxid de sulf, de hidrogen sulfurat și mici cantități de vapori de apă. [< it. solfatara, cf. fr. solfatare]. Vezi definitia »

HIPODERMÓZĂ s. f. boală parazitară la bovine, provocată de larvele hipodermei. (< fr. hypodermose) Vezi definitia »

ÚSNĂ, usne, s. f. (Pop.) 1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre. 2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din sl. ustĩna. Vezi definitia »

TERMOLÍZĂ s. f. 1. descompunere a unui corp sub acțiunea căldurii. 2. proces fiziologic prin care organismul cedează mediului ambiant surplusul de căldură. (< fr. thermolyse) Vezi definitia »

STALACTÍTĂ s. f. 1. formație calcaroasă, țurțur, care atârnă de tavanul peșterilor. 2. (arhit.) element decorativ de această formă. (< fr. stalactite) Vezi definitia »