EPANALÉPSĂ s.f. (Lit.) Figură de stil constând în repetarea întreruptă a aceluiași cuvânt sau a unui grup de cuvinte în propoziție sau vers. [< fr. épanalepse, gr. epanalepsis]. Vezi definitia »

ELECTROKIMOGRÁMĂ s.f. v. electrochimogramă. [DEX'98] Vezi definitia »

PLÓMBĂ s.f. 1. Lucrare executată de un dentist pentru a astupa o carie dentară; amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte sau într-o măsea cariată. 2. Construcție inserată într-un grup de alte clădiri (asemănătoare) de care este lipită și încadrată. [< germ. Plombe, cf. fr. plombage]. Vezi definitia »

ANAFÓRNIȚĂ, anafornițe, s. f. Vas în care se ține anafura. – Din anaforă¹ + suf. -niță. Vezi definitia »

DĂDÁCĂ, dădace, s. f. Femeie angajată pentru creșterea și îngrijirea copiilor mici. ◊ Expr. A face pe dădaca = a-și asuma rolul de a asista, de a îndruma și de a îngriji pe cineva, în special pe un copil. – Din ngr. dadá, tc. dad (influențat de neneacă, babacă, duducă etc.). Vezi definitia »