MOABÍT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din regiunea Moab (Palestina). ◊ (s. f.) limbă semitică din ramura cananeeană. (< fr. moabit) Vezi definitia »

ACAUSTOBIOLÍT, acaustobiolite, s. n. Rocă sedimentară de origine organică, necombustibilă. [Pr.: -ca-us-to-bi-o-] – Din fr. acaustobiolite. Vezi definitia »

HIPOCLORÍT, hipocloriți, s. m. Sare a acidului hipocloros, care se obține prin acțiunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale electrolitică. ◊ Hipoclorit de sodiu = sare de sodiu a acidului hipocloros, întrebuințată ca dezinfectant și ca decolorant; apă de javel. Hipoclorit de potasiu = sare de potasiu hipocloros. – Din fr. hypochlorite. Vezi definitia »

MĂRÍT¹, măriți, s. m. (Înv. și reg.) Soț; mire. – Lat. maritus. Vezi definitia »

FĂȚUÍT¹ s. n. Fățuire. – V. fățui. Vezi definitia »