ECTO- pref. „în afară, extern”. (< fr. ecto-, cf. gr. ektos) Vezi definitia »

CUATROCÉNTO s.n. Termen prin care se desemnează sec. XV în Italia; (p. ext.) termen care denumește epoca Renașterii italiene. [Scris și quattrocento. / < it. quattrocento]. Vezi definitia »

ORTO- Element de compunere care înseamnă „drept”, „conform cu”, „corect” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. ortho-. Vezi definitia »

PÓRTO² s. n. Vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din Portugalia. – Din fr. porto. Vezi definitia »

MÉSTO adv. (muz.) cu tristețe. (< it. mesto) Vezi definitia »