GEOGRAFÍE s. f. Știință care studiază și descrie învelișul terestru, cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, etnografic etc. ◊ Geografie lingvistică = metodă de cercetare pe teren a graiurilor unei limbi, în care fenomenele de limbă înregistrate sunt cartografiate. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géographie, lat. geographia. Vezi definitia »

MONOFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii în care bolnavul repetă un singur cuvânt sau o singură propoziție. [Gen. -iei. / cf. gr. monos – unic, phasis – vorbire]. Vezi definitia »

CULTIVÁȚIE s.f. Întreținere a solului efectuată cu ajutorul cultivatorului. [Gen. -iei. / cf. it. coltivazione]. Vezi definitia »

REFLEXOLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul reflexelor. – Din fr. réflexologie. Vezi definitia »

BADINERÍE, badinerii, s. f. (Muz.) Piesă vioaie cu caracter glumeț (din suitele franceze și germane din secolul al XVIII-lea). – Din fr. badinerie. Vezi definitia »