RIDÍCOL, -Ă I. adj. 1. care stârnește râsul, batjocura; caraghios. 2. (despre cifre, sume etc.) foarte mic, derizoriu. II. s. n. ceea ce este demn de râs. (< it. ridicolo, fr. ridicule, lat. ridiculus) Vezi definitia »

COBÓL s. n. limbaj de programare la calculatoarele electronice, pentru aplicații cu caracter economic, prin separarea datelor și a instrucțiunilor în secțiuni distincte. (< engl., fr. cobol) Vezi definitia »

DIPÓL s. m. fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici sau magnetici, egali în valoare absolută și de semn contrar, foarte apropiați unul de altul. (< fr. dipôle) Vezi definitia »

ceahól (-luri), s. n. – Prelată la car. Rus. čĕhol, din sl. čĕhlŭ „perdea” (Cihac, II, 46). Vezi definitia »

marinol s. invar. (tox.) pastilă de marijuana. Vezi definitia »