bánțig (-guri), s. n. – Ferestrău mecanic. Germ. Bandsäge. Termen industrial. Vezi definitia »

DIG, diguri, s. n. Construcție de piatră, de pământ sau de beton, făcută în lungul unei văi, la marginea unei ape, pe țărmul sau spre largul mării etc., pentru a apăra un loc de inundație, pentru a izola anumite porțiuni de teren, pentru a corecta albia unui curs de apă, a reduce forța valurilor etc. – Din fr. digue. Vezi definitia »

ÁPRIG, -Ă, aprigi, -ge, adj. 1. (Adesea adverbial) Iute, înfocat, nestăpânit. 2. (Adesea adverbial) Aspru², crunt, nemilos, înverșunat. 3. Lacom, hrăpăreț. Om aprig la câștig. 4. Fig. (Înv.; despre un loc, un teritoriu etc.) Care este greu de parcurs, de urcat; care este plin de primejdii. – Et. nec. Vezi definitia »

dig (díguri), s. n. – Chei, faleză. Fr. digue. – Der. îndigui, vb., pe baza fr. endiguer. Vezi definitia »

șnaíțaig, șnaíțaiguri, s.n. (reg.) 1. instrument cu ajutorul căruia se fac filete. 2. (în forma: șnaiștaih) șurubelniță. Vezi definitia »