horcíță (horcíțe), s. f. – Muștar. Rus. gorcica (DAR). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

CLORÓZĂ, cloroze, s. f. 1. Formă de anemie caracterizata prin micșorarea considerabilă a cantității de hemoglobină din sânge și printr-o colorație galbenă-verzuie a pielii. 2. Boală a plantelor care se manifestă prin decolorarea frunzelor și a mugurilor. – Din fr. chlorose. Vezi definitia »

BENZALDEHÍDĂ s.f. Aldehidă aromatică din benzen, lichid incolor, cu miros de migdale amare, folosit în parfumerie, în industria coloranților etc. (din fr. benzaldéhyde) Vezi definitia »

DISPÉNSĂ, dispense, s. f. Scutire a cuiva de a îndeplini o anumită obligație (legală); (concr.) act, document care atestă această scutire. – Din fr. dispense. Vezi definitia »

JUNCTÚRĂ s.f. (Liv.) Legătură, loc de unire, joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. [< lat. iunctura]. Vezi definitia »