ȚIGÁNCĂ, țigănci, s. f. 1. Femeie care face parte din neamul țiganilor (I 1). 2. Art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Țigan + suf. -că. Vezi definitia »

ÎNCOVOIETÚRĂ, încovoieturi, s. f. Partea încovoiată a unui obiect; curbură, sinuozitate, încovoială. – Încovoia + suf. -tură. Vezi definitia »

legúmă (legúme), s. f. – 1. Produs vegetal de grădinărit, verdeață. – 2. Mîncare, aliment. – 3. Merinde, provizii. Lat. legūmen (Pușcariu 962; Candrea-Dens., 975; REW 4972; DAR), cf. it., port. legume, prov. legum, v. fr. leun, cat., sp. legumbre. – Der. legumos, adj. (des, gros, se zice despre supele de zarzavat); legumărie, s. f. (grădină de zarzavat); legumi, vb. (a ciuguli, a mînca și a bea puțin; a cruța; a economisi); legumeală, s. f. (acțiunea de a ciuguli); legumitor, adj. (care mănîncă sau gustă puțin). Vezi definitia »

CANÍȘĂ s.f. (Liv.) Crescătorie de câini. [< fr. caniche]. Vezi definitia »

Băutură alcoolică de proasta calitate preparată din alcool inferior si apă (eventual si cu alte ingrediente). Vezi definitia »