HARABAGÍU, harabagii, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Din tc. arabaci. Vezi definitia »

EDIFÍCIU s. n. clădire impunătoare, de mari proporții. (< lat. aedificium, fr. édifice) Vezi definitia »

AUDITÓRIU s. n. 1. asistență, public (la o conferință, la un curs etc.). 2. sală pentru audiții și pentru înregistrări fonice. (< fr. auditoire, /2/ lat. auditorium) Vezi definitia »

HIPOSCÉNIU s.n. (Ant.) Zid care susținea scena unui teatru deasupra orchestrei. ♦ Parte a orchestrei care se afla în fața acestui zid. [Pron. -niu. / < fr. hyposcénium, cf. gr. hypo – sub, skene – scenă]. Vezi definitia »

CONABÍU, -ÍE, conabii, adj. Roșu-închis, de culoarea vișinei coapte; vișiniu. ♦ (Substantivat, n.) Culoare vișinie. – Din tc. kunebi. Vezi definitia »