RECÓRD, recorduri, s. n. Rezultat realizat într-o competiție sportivă oficială, a cărui valoare reprezintă cea mai bună performanță, omologată de o persoană juridică; p. gener. realizare maximă, performanță supremă obținută într-un domeniu de activitate, într-o acțiune etc. ◊ Expr. A bate recordul (în ceva) = a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva). A ține (sau a deține) un record = a păstra un record obținut; a fi neîntrecut în... – Din fr. record. Vezi definitia »

IFOSÁRD, -Ă, ifosarzi, -de, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care își dă ifose. – Ifos + suf. -ard. Vezi definitia »

PICÁRD, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Picardia. ◊ (s. n.) dialect vorbit în Picardia. (< fr. picard) Vezi definitia »

heterocárd s. n., pl. heterocárde Vezi definitia »

CAPITULÁRD, -Ă adj. Capitulant. [< fr. capitulard]. Vezi definitia »