BICÍCLU s. n. velociped cu două roți inegale, prima fiind roata motoare. (< fr. bicycle) Vezi definitia »

ÓBLU, OÁBLĂ, obli, oable, adj., adv. I. Adj. 1. (Pop.) Care se prezintă ca o linie dreaptă; fără cotituri, drept. ♦ (Despre câmpii) Plan, neted. ♦ (Despre înălțimi, urcușuri) Aproape vertical; abrupt. 2. (Despre mers) Încet și uniform. II. Adv. (Pop.) În linie dreaptă; drept; p. ext. (în legătură cu verbe de mișcare) fară înconjur, fără ocol, direct. – Din sl. oblŭ. Vezi definitia »

PÉPLU s. n. (ant.) mantie scurtă, fără mâneci, prinsă pe umeri cu o agrafă, purtată de către femei. (< lat. peplum, gr. peplos) Vezi definitia »

CVADRICÍCLU, cvadricicluri, s. n. Vehicul cu patru roți, asemănător bicicletei, acționat, de regulă, de către un motor cu ardere internă sau electric. Vezi definitia »

ansamblu de elemente care formează un tot organizat, concurând la același rezultat, cu economie de mijloace Vezi definitia »