CORÉU, corei, s. m. Troheu. – Din lat. choreus. Cf. fr. chorée. Vezi definitia »

SPONDÉU, spondei, s. m. (În versificația greco-latină) Picior de vers compus din două silabe lungi. [Pl. și (n.) spondee] – Din lat. spondeus, fr. spondée. Vezi definitia »

PRONUCLÉU s. m. corp nuclear haploid prezent în oul de curând fecundat, care prin fuziune dă naștere nucleului germinal. (< fr. pronucléus) Vezi definitia »

VIOLACÉU, -ÉE I. adj., s. n. (de) culoare care bate în violet, cu nuanțe de violet. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate dialipetale, erbacee: micșuneaua. (< fr. violacé/es/, lat. violaceus) Vezi definitia »

AULÉU interj. v. aoleu. Vezi definitia »