Definita cuvantului eșec
EȘÉC, eșecuri, s. n. Înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune. – Din fr. échec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eșec
NEOPITÉC s. m. specie de maimuță fosilă de la începutul erei terțiare. (< fr. néopithéque) Vezi definitia »
REBÉC s. n. vechi instrument muzical, lăută cu două-trei coarde, introdus în Europa de arabi, folosit de menestreli; rebab. (< fr. rebec) Vezi definitia »
NEOGRÉC, -EÁCĂ adj. Referitor la Grecia modernă. // s.f. Limba greacă modernă. [< fr. néo-grec]. Vezi definitia »
BEC1, becuri, s. n. 1. Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice; p. ext. Lampă electrică. ◊ Expr. (Fam.) A fi (sau a cădea) pe bec = A fi sau a ajunge într-o situație fără ieșire; a i se înfunda, a o păți. 2. Sita unei lămpi de gaz. 3. Orificiu prin care țâșnește un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse. – Din fr. bec [de gaz]. Vezi definitia »
GALEOPITÉC s. m. mamifer insectivor nocturn din sud-estul Asiei, de mărimea unor pisici, care poate plana datorită unei membrane laterale dintre membre și coadă. (< fr. galéopithèque) Vezi definitia »