parapét (parapéte), s. n. – Balustradă, parmaclîc. It. parapetto, prin intermediul ngr. παρεπέτο, cf. fr. parapet. – Der. parapeta, vb. refl. (a se întări). Vezi definitia »

PICHÉT⁴ s. n. rachiu de drojdie îndoit cu apă. ◊ vin de calitate proastă. (< fr. piquette) Vezi definitia »

CENTRIPÉT, -Ă, centripeți, -te, adj. Care tinde să se apropie de centru; centripetal. ◊ Forță centripetă = forță egală și opusă celei centrifuge, care menține un corp rotitor pe traiectoria circulară. – Din fr. centripète. Vezi definitia »

FINÉT s.n. Țesătură de bumbac pufoasă, din care se fac obiecte de lenjerie. [< fr. finette]. Vezi definitia »

macarét s.n. (reg.) sfredel de miner pentru a găuri stânca unde se introduce dinamita. Vezi definitia »