TESTÁ² vb. tr. 1. a supune unui test¹, a încerca, a proba. 2. (med.) a cerceta printr-un test¹ (2). (< fr. tester) Vezi definitia »

înieptá, înieptéz, vb. I (reg.) 1. a (se) repezi, a (se) împinge, a (se) arunca cu năvală, a (se) aiepta. 2. (refl.) a-și lua avânt. 3. (refl.) a se opinti, a se încerca. Vezi definitia »

STRĂMUTÁ, strămút, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) muta în alt loc, în altă parte; a(-și) schimba locul, sediul, locuința. ◊ Expr. (Refl.) A se strămuta de aici (sau din viață) = a muri. (Tranz.; fam.) A strămuta (cuiva) fălcile (sau căpriorii) = a lovi (pe cineva) cu putere în obraz. A-și strămuta fălcile = a căsca mult, tare. 2. Tranz. (Înv.) A-și schimba gândurile, hotărârile, sentimentele; a reveni. 3. Tranz. (Pop.) A preface, a transforma. – Lat. *extramutare (= transmutare). Vezi definitia »

REFLOTÁ vb. tr. a supune operației de reflotare. (< fr. reflotter) Vezi definitia »

CURENTÁ vb. I. tr. A produce o zguduire, o comoție prin curent electric. ♦ refl. (Despre ființe) A atinge un circuit electric, suferind un șoc (ușor). [< curent]. Vezi definitia »