NÍMFĂ s. f. 1. (mit.) divinitate feminină a apelor, a izvoarelor, a munților etc. ◊ (fig.) fată (femeie) tânără și grațioasă. 2. stadiu intermediar în metamorfoza unor insecte, între larvă și adult; pupă². 3. înveliș membranos al mucoasei vulvo-vaginale. (< lat. nympha, gr., fr. nymphe) Vezi definitia »

PÍCTORIȚĂ, pictorițe, s. f. Artistă plastică care se ocupă cu pictura (1). [Acc. și: pictoríță] – Pictor + suf. -iță. Vezi definitia »

GEMÚLĂ s.f. 1. (Biol.) Parte componentă a embrionului la plante, alcătuită dintr-un buchet de frunzișoare învelite într-o teacă protectoare; muguraș. ♦ Formație rotundă prin care spongierii se înmulțesc asexuat. 2. (Genet.) Particulă celulară ipotetică, în care, după Darwin, se concentrează proprietățile viitorului organism. [< fr. gemmule, cf. lat. gemmula]. Vezi definitia »

UMBELÚLĂ s.f. (Bot.) Umbelă secundară, parțială care intră în alcătuirea unei umbele compuse. [Cf. fr. ombellule]. Vezi definitia »

CATAMNÉZĂ s.f. Studiul evoluției unei boli după datele obținute de la bolnav după ieșirea din spital. [< fr. catamnèse, cf. gr. katamnesis – reamintire]. Vezi definitia »