des- – Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; sl. despăgubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. dĭs-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus că respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, că timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și că grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat. Vezi definitia »

TARABÓSTES s.m. Nume dat de romani aristocraților geto-daci, din care se ridicau preoții și conducătorii; pileați. [< lat. tarabostes]. Vezi definitia »

CHASLES [șa:l], Michel (1793-1880), matematician francez. Lucrări de geometrie analitică și proiectivă. Vezi definitia »

cómes s.m. (înv.) comandant de cetate sau de armată, guvernator, hatman, mare spătar. Vezi definitia »

PROCES TEHNOLOGIC : Totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice, tratamente termice, impregnări, montaje etc. și prin care materiile prime sau semifabricatele sunt transformate în produse finite. Sursa, Dicționar Enciclopedic , Vol.V, Ed.Enciclopedică, București Vezi definitia »