DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) descompune în părțile componente. ♦ Tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. ♦ Tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. Tranz. și refl. A (se) desprinde din locul sau din legătura în care este prins, fixat. 3. Refl. și tranz. A (se) despărți, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. Tranz. A deschide un obiect, dezlegându-l, tăindu-l, ridicându-i capacul etc. ♦ A desfășura, deschizând, întinzând, răsfirând; a despături. ◊ Expr. A desface patul = a pregăti patul pentru dormit. ♦ Refl. (Despre flori) A-și deschide petalele. 5. Tranz. A vinde produse; a lichida prin vânzare. 6. Intranz. (În superstiții; construit cu dativul persoanei) A înlătura vraja sau farmecul care apasă asupra cuiva. – Din lat. dis-facere. Vezi definitia »

ACOÁCE adv. (Reg.) Încoace. – Lat. eccum-*hacce. Vezi definitia »

CÓDICE s. n. 1. ansamblu de table cerate, cea mai veche formă de carte la romani. 2. culegere de texte vechi, în manuscrise; codex. (< lat. codex, -icis) Vezi definitia »

ce este dora? Vezi definitia »

ce inseamna ca mie imi trebuie Vezi definitia »