COLÉCȚIE s. f. 1. serie de obiecte de același fel, o valoare documentară, artistică etc., adunate și dispuse sistematic. 2. culegere (de opere literare și științifice). ◊ totalitatea publicațiilor unor biblioteci. 3. puroi colectat într-un țesut bolnav. (< fr. collection, lat. collectio) Vezi definitia »

SPLANHNOTOMÍE s.f. (Med.) Disecție a viscerelor. [Gen. -iei. / < fr. splanchnotomie, cf. gr. splanchnon – viscere, tome – tăiere]. Vezi definitia »

TRANZÍȚIE s.f. Trecere de la o formă, de la o stare etc. la alta. ♦ De tranziție = de trecere; intermediar, trazitoriu; tranzițional; (p. ext.) provizoriu. ♦ (Geol.) Transformare, schimbare treptată a unei roci în alta. [Gen. -iei. / cf. fr. transition, lat. transitio]. Vezi definitia »

XEROFILÍE s.f. (Biol.) Proprietate a organismelor xerofile. [< germ. Xerophilie]. Vezi definitia »

HIPOFONÍE, hipofonii, s. f. (Fon.) Amuțire a unui sunet. – Din fr. hypophonie. Vezi definitia »