prelíntă, prelínte, adj. f. (reg.; despre femei) prefăcută, șireată. Vezi definitia »

papínă, papíne, s.f. (pop.) femeie desfrânată. Vezi definitia »

șleáthă (-te), s. f. – 1. Nobilime poloneză. – 2. Ceată, camarilă, grup. Pol. szlactha, din v. germ. slahta › germ. Geschlecht, cf. it. schiatta (Miklosich, Fremdw., 129; Cihac, II, 398). – Der. șleathici, s. m. (aristocrat polonez), din pol. szlachcic, înv.; șlethicie, s. f. (înv., noblețe). Vezi definitia »

ohábă (ohábe), s. f. – Proprietate inalienabilă. Sl. ochaba. Termen juridic (sec. XV, înv.). – Der. ohabnic (var. ohavnic, (o)hamnic), adj. (în deplină posesie). Vezi definitia »

TIFLÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a cecului și a apendicelui său. [< fr. typhlite]. Vezi definitia »